Proiectul pleaca de la ideea agresiunii spatiului exterior creat de om asupra spiritului si consecintele sale! Omul se naste in bezna, in totala necunoastere, si de la primii ani din viata incearca sa inteleaga si sa interpreteze totul, ravneste iesirea la lumina .Este un fapt acceptat că omul cunoaşte lumea prin intermediul simţurilor şi raţiunii. Cu ajutorul raţiunii, omul poate pătrunde lumea lucrurilor în locuri unde simţurile nu ajung şi poate înţelege felul în care este alcătuită materia lumii, dar şi legile ce guvernează universul, fără experienţa lor directă. Acolo unde pragul senzorial uman este depăşit, instrumentele construite de om permit investigarea na-turii.Cu timpul, aceste instrumente au devenit brutale.Acest fapt a condus la o delimitare intre om si natura.Aceasta granita am simbolizat-o printr-o oglinda rupta in mii de bucatele!
In istoria culturii oglinda este un simbol al cunoasterii, metafora a literaturii si artei, punctul de plecare al tuturor dedublarilor. Oglinda reflectă adevărul, sinceritatea, conținutul inimii și al conștiinței si respinge prin reflexie agresiunea,violenta.
Natural,firesc apar raporturi intre exterior-interior,fizic-spiritual,identitate-alteritate,migrare(a unor stimuli vizuali) – reasezare (o decantare a surselor de violenta).
Aceasta lucrare se vrea un discurs post modern la agresarea simturilor omului: vederea, mirosul, pipaitul sau simtul tactil, gustul si auzul
